Alexandru Bumbas, Antologia absentei. Opere dramatice (trad. Larissa Luica)

Antologia absenței – Opere dramatice

Crisostemis, alături de trei voci. Piesă inedită

Traducere din limba franceza : Larissa Luica

Acest volum reunește cinci piese de teatru care marchează, simt eu, sfârșitul unei etape de creație dramaturgică aflată sub semnul conceptului de „distopie” și al relației simbolice pe care acesta o întreține cu istoria recentă a Umanității și cu amenințările imediat contemporane – de la pericolul nuclear și schimbările climatice până la ascensiunea fulgerătoare a neofascismului și a discursurilor anti-umane. În traducerea aproape clinică a Larissei Luică, realizată cu o remarcabilă rigoare și finețe, pentru care îi sunt profund recunoscător, textele din acest volum (dintre care Crisostemis, alături de trei voci se remarcă drept o piesă inedită, nepublicată anterior) au fost scrise în perioada 2016-2024, în trei orașe care mi-au marcat existența și devenirea intelectuală și artistică: București, Paris și, cea mai recentă oprire, Bogotá.

Marcate de un pesimism profund, care uneori mă dezarmează și pe mine ca autor și regizor, textele păstrează, totuși, o sămânță utopică ce face posibilă – sper eu – reactivarea speranței în Umanitate, prin cultivarea unui discurs teatral pacifist, empatic și tolerant. Tematicile dezvoltate în aceste piese reflectă obsesiile și angoasele metafizice care construiesc universul meu interior; dintre acestea aș aminti violența politică, genocidele și memoria istorică, ura și intoleranța față de alteritate, precum și amenințarea nucleară. Izvorâte, în parte, și din munca mea de cercetare atât în domeniul Studiilor teatrale, cât și al Studiilor iudaice și al antropologiei istorice, aceste piese combină diferite limbaje și stiluri teatrale, de la monologuri și dialoguri de mari dimensiuni până la „dramaticulæ” de inspirație beckettiană.

Cum piesele au fost scrise exclusiv în limba franceză, traducerea lor în limba maternă constituie pentru mine, ca autor, o stranie reîntâlnire cu originile mele lingvistice, în măsura în care, din motive pe care încă le explorez, spiritul meu auctorial nu se manifestă, la ora actuală, în limba română. Recentei mele stabiliri la Bogotá, în Columbia, i se datorează o nouă dimensiune lingvistică a acestor texte atât de dragi mie, întrucât toate au fost traduse și în limba spaniolă de către artistul vizual columbian Juan José Apolinar Romero. Ca cetățean româno-francez care trăiește la limita dintre lumi, între continente, limbi și limbaje, publicarea acestui volum în România constituie pentru mine o formă de redescoperire a spațiului artistic și cultural în care am descoperit pentru prima dată arta teatrală.